El final

Epitetul "furia" se potriveste de minune acestui nucleu inefabil de maestrii al artei balonului rotund ; fiind un fan infocat al portocalei mecanice trebuie sa recunosc faptul ca furia roja a darmat nemilos toate portocalele din livada de pe Soccer Arena ca urmare a numeroasele sarje cladite de Iniesta si Xavi .Daca toti credeam in Paul poate acest campionat n-ar mai fi avut niciun farmec,daca geniile ( Brazilia, Argentina ) s-ar fi lasat intelese sferturile ar fi avut o alta intorsatura, daca n-ar fi existat mana celesta a lui Suarez probabil continentul negru ar fi serbat victoria Ghanei multi ani de acum incolo, daca nemtii erau cu 2-3 ani mai copti la minte puteau visa la un bombardament rojizo si in final daca Robben era putin mai concentrat decat o pasare kiwi cu siguranta cerul albastru auriu care acoperea Johannesburg'ul se transforma in portocaliu intens.Toate aceste conditii s-au transformat treptat, de-alungul a 3 saptamani in iluzii, sperante si reverii toate fiind condimente nelipsite in melting pot'ul fiecarui Campionat Mondial, dar totusi nu trebuie sa uitam ca cel putin doua treimi din fanii sportului rege si-au imbogatit vocabularul cu cativa termeni gen Jabulani/Jobulani, vuvuzela.




PS Mii de fani au plans la plecarea prematura a Frantei si Italiei din cercul glorios al sferturilor, mii de fani englezi s-au imbatat din cauza rusinii pricinuita de nemti, mii de africani au exaltat la triumful creat de Ghana, mii de uruguaieni au privit (dupa multi ani) de pe o treapta superioara pe brazilieni si argentinieni si el finalo aseara miliarde de oameni au recunoscut ca furia roja reprezinta zeul fotbalului mondial