vineri, 26 martie 2010
Durerea lui...
In constiinta opaca a celor frustrati de conduita anumitor genuri de fete se reflecta o neputinta chinuitoare, care macina, ruineaza, spulbera vise neimplinite.Evident visurile hranesc sperantele unui baiat, care nadajduieste la o jumatate perfecta.Jumatatea perfecta nu o vei gasi niciodata in vise, in reviste sau in priviri aruncate cu coada ochiului, sunt gesturi ireprosabile care pot fi conturate sau corectate doar atunci cand vei realiza ca nu esti un simplu zoon politikon, esti un barbat care stie sa se autocontroleze.Chiar daca sufletul tau este razvratit exista un sentiment puternic si tainic, neaprins inca.Flacara se va aprinde atunci cand vei realiza ca mustrarile de constiinta au fost niste erori perpetuue, care te-au ermetizat intr-o lume lipsita de culoare si sperante.Te vei ridica, te vei scutura si vei constientiza ca esti singur, intr-o casa pustie plina de obiecte stralucitoare dar lipsite de valoare...iti spui in sine vreau sa ma lepad de toate de casa, de bijuterii, de tablouri... de trecut, sufar, in fiinta mea e o lupta grea cu singuratatea.Insa mi-a mai ramas o singura speranta iubirea... daca voi renega iubirea voi fi ca un copac batran batut de un vant taios de iarna.Chiar daca iubirea inseamna suferinta, acela care nu a iubit niciodata, inseamna ca nu a trait nici macar cat un fluture...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ca tot asteptam un post de gen... Imi place cum l-ai scris; partea de final este chiar frumoasa, acolo se vede partea sensibila. Felicitari!
RăspundețiȘtergere